Materii și unități de învățare

Fabula este o narațiune scurtă, în versuri sau în proză, care prezintă întâmplări puse pe seama unor animale, plante sau obiecte ce întruchipează trăsături omenești.

Sunt criticate defecte omenești cu scopul de a fi îndreptate.

Fabula are o structură specifică.

Figura de stil care stă la baza fabulei este personificarea.

Spațiul și timpul sunt vag precizate. Întâmplarea din fabulă se bazează, de regulă, pe opoziția dintre două personaje.

Enumerația este figura e stil care constă în înșiruirea mai multor termeni de același fel pentru accentuarea ideii exprimate sau pentru detalierea aspectelor descrise.

Identificarea trăsăturilor fabulei - text suport: Câinele și cățelul de Grigore Alexandrescu.

Textul descriptiv literar poate fi scris în versuri sau în proză.

Textul descriptiv poetic se organizează în funcție de formă și conținut. Textul descriptiv literar constă în prezentarea sugestivă a elementelor componente și a proprietăților particulare ale unui obiect, ale unei ființe, ale spațiului fizic.

Tabloul este o formă a descrierii ce înfățișează un aspect din natură, de interior sau scene din viața de zi cu zi, folosindu-se o imagine în care ansamblul este cuprins dintr-o privire.

Pastelul este opera literară în versuri în care se descrie un aspect din natură sau un interior și în care sunt transmise, în același timp, sentimentele sau trăirile privitorului.

Figurile de stil dintr-o operă literară au rolul de a da expresivitate acesteia.

Epitetul eset figura de stil care constă în determinarea unui substantiv sau a unui verb prin cuvinte ce evidențiază însușri deosebite ale obiectului sau ale acțiunii. Epitetul poate determina un substantiv sau un verb.

Versificația sau prozodia se ocupă de regulile de construcție a poeziei, care este caracterizată prin folosirea armonioasă a sunetelor.

• Versul este un rând dintr-o poezie.
• Măsura reprezintă numărul de silabe dintr-un vers.
• Strofa este o grupare de versuri, în număr variabil, despărțită de alte unități printr-un rând alb.
• Rima constă în potrivirea sunetelor la sfârșit de vers, începând cu ultima vocală accentuată.
• Ritmul constă în potrivirea sunetelor.

Descrierea are rolul de a ajuta cititorul să-și imagineze obiectul, ființa sau locul prezentat. Într-o descriere pot fi menționate percepții care țin de toate cele cinci simțuri (văz, auz, gust, miros, pipăit).

Textele continue sunt organizate în propoziții și paragrafe. Pot fi:

• texte literare, în proză sau în versuri,
• texte nonliterare, precum articole sau reportaje.

Textele discontinue prezintă informații organizate sub forma unor secvențe de text fără legătură între ele sau sub forma unor liste, grafice, diagrame.

Identificarea trăsăturilor descrierii literare în textul suport.

Textul argumentativ are ca scop convingerea cititorilor cu privire la o opinie/ punct de vedere, formulate într-un enunț numit premisă (ipoteză,problemă).

• Premisa poate fi formulată ca afirmație sau ca interogație. Se folosesc argumente, idei care susțin punctul de vedere formulat în premisă.
• Argumentele pot fi raționale, emoționale. În textul argumentativ, uneori apar contraargumente care combat ideea din premisă.
• Textul argumentativ se încheie cu o concluzie, un enunț scurt. Sunt utilizate ierarhizarea argumentelor.
• Timpul verbal folosit este prezentul-mod indicativ.

Textul multimodal combină, pentru transmiterea informației, două sau mai multe modalități de comunicare: cuvinte, imagini, sunete, gesturi, lumini.

Printre textele multimodale se număra: banda desenată, desenele animate, afișul, reclama, instrucțiunile de utilizare a unor aparate.

• Buletinul meteorologic este un text multimodal în care cuvintele se combină cu imaginile pentru a transmite informații despre starea vremii. Vinietele și cuvintele care le însoțesc alcătuiesc legenda hărții meteorologice.

În redactarea unui text este importantă parcurgerea a cinci etape succesive, care reprezintă etapele scrierii.

Poți reveni oricând la o etapă anterioară.

Etapele sunt:

1. Pregătirea pentru redactare,
2. Scrierea ciornei,
3. Revizuirea,
4. Editarea,
5. Publicarea.

Rezumatul este prezentarea succintă, fără detalii nesemnificative, a unei înșiruiri de întâmplări reale sau imaginare.

Rezumatul scris respectă toate regulile rezumatului oral:

1. selectezi ce este important, în ordinea desfășurării întâmplărilor,
2. formulezi cu propriile cuvinte; folosești indicativ, prezent/ perfect compus; 3, utilizezi cuvinte/ grupuri de cuvinte de legătură.

Sunt interzize verbele și pronumele de persoana I și a II-a, totul trebuie transpus la persoana a III-a.

• Dialogul nu poate fi utilizat în rezumat. Vei utiliza stilul indirect.
• Pasajele descriptive, cuvintele regionale si arhaismele nu apar în rezumat, ele sunt reformulate cu ajutorul propriilor noastre cuvinte.