COMPLEMENTUL INDIRECT: definiție; părți de vorbire prin care poate fi exprimat

Complementul indirect este partea secundară de propoziție care determină un verb și care arată benefeciarul unei acțiuni.

Întrebarea:

• cui?

Părțile de vorbire cu funcția de complement indirect stau în cazul dativ.

Se subordonează unui verb la un mod personal, unui adjectiv, unui adverb, unei locuțiuni verbale sau unei interjecții.

Complementul indirect se exprimă prin: substantiv, pronume, numeral cu valoare pronominală, forme verbale nepersonale.

Competențe dobândite

La sfârșitul orei vei ști:

• să analizezi complementele indirecte din texte date precizând părțile de vorbire prin care sunt exprimate,
• să construiești enunțuri cu complemente indirecte exprimate prin anumite părți de vorbire.